Ai dat cu dulapul în perete și a rămas o gaură în rigips, fix la vedere. Nu e capăt de lume și nici nu trebuie să chemi imediat meseriașul. Vezi cum repari o gaură într-un perete din rigips, ce materiale îți trebuie și unde se complică treaba.
Ce verifici înainte să te apuci efectiv de treabă
Primul impuls e să iei chit și gletiera și să acoperi repede locul. Merită însă să te uiți două minute mai atent la gaură. Asta îți spune de fapt ce metodă folosești și cât de mult vei munci.
Uită-te la dimensiune. La găuri cât o monedă sau un diblu scos, de obicei e suficient chit de rosturi sau glet de finisaj. La o gaură cât palma, deja intri în categoria reparațiilor medii, unde e nevoie de întărire cu o bucată de rigips sau o piesă specială de patch.
Dacă a intrat un colț de mobilă și s-a rupt bucata de rigips printre șuruburi, placa poate să fie „moale” pe o zonă mai mare. Apasă ușor în jur. Dacă peretele joacă sau se aud trosnituri, nu mai e doar o gaură, ci o zonă slăbită care cere o reparație mai serioasă, uneori chiar înlocuită placa pe o porțiune.
Verifică și ce ai în spatele peretelui. La multe apartamente, prin pereții din gips-carton trec cabluri electrice, țevi subțiri sau trasee de aer condiționat. Dacă gaura e aproape de o priză, un întrerupător sau o aparatură fixă, nu băga șurubelnițe la întâmplare. La suspiciune de cablu atins, oprește curentul și cheamă un electrician autorizat să verifice.
În fine, uită-te dacă nu ai urme de umezeală, mucegai sau pete galbene în jur. Atunci nu ajută să repari doar suprafața; mai întâi afli sursa apei, altfel se umflă la loc după câteva luni.
Ce îți trebuie ca să îți iasă reparația curată
La rigips, materialele nu sunt scumpe, dar contează să fie cele potrivite. Cel mai des îi văd pe oameni încercând să umple găurile cu orice le pică în mână, de la adeziv rămas la ciment alb. Nu e o idee bună: crapă, se desprinde sau se vede urât la vopsire.
În funcție de mărimea găurii, te ajută următoarele:
- chit de rosturi pentru rigips sau glet de finisaj (pastă sau pulbere)
- bandă de fibră de sticlă sau plasă de armare pentru rigips, la găuri mai mari
- bucată de placă de rigips, pentru decupaje medii-mari
- gletieră mică / șpaclu, șmirghel fin sau burete abraziv, amorsă și vopsea lavabilă
- cutter bun, fierăstrău mic pentru gips-carton, eventual o șurubelniță și câteva șuruburi pentru rigips
Nu uita de lucrurile mărunte: un lighean mic sau un recipient pentru amestecat materialul, o cârpă curată, mască de praf, dacă lucrezi la nivelul ochilor, ochelari de protecție. Praful de gips e enervant și nu vrei să îl strângi din toată casa după aceea.
La magazinul de bricolaj vei găsi și patch-uri autoadezive din plasă metalică sau fibră de sticlă, special pentru găuri în rigips. Sunt utile dacă nu vrei să decupezi și să prinzi bucăți de placă, mai ales pentru diametre în jur de 5-10 cm.
Cum lucrezi, pas cu pas, la o gaură mică sau medie
Găurile mici se repară relativ repede, dar și aici sunt câteva etape care, dacă le sari, se vede imediat după vopsit. Am pățit-o și eu: prima dată am „bibilit” două ore și după ce s-a uscat, peticul se vedea din ușă. De obicei problema e fie la pregătire, fie la șlefuire.
- Curăță marginea găurii. Taie cu cutterul marginile sfărâmicioase și fă un mic șanfren, adică o teșire spre interior. Materialul nou prinde mai bine pe o margine curată.
- Îndepărtează praful. Șterge cu o pensulă sau aspiră ușor. Praful lăsat pe perete face ca chit-ul să nu adere bine și să se desprindă în plăci subțiri.
- Aplică amorsă dacă producătorul o recomandă. Pe plăci foarte absorbante sau foarte prăfoase ajută mult. Se usucă de regulă într-o oră, verifică totuși eticheta.
- Umple gaura cu chit sau glet în straturi subțiri. Nu încerca să pui tot dintr-o trecere, mai ales la găuri de câțiva centimetri. Mai bine două-trei straturi, cu pauză de uscare între ele.
- Nivelează cu șpaclul. Întinde materialul un pic mai lat decât gaura, ca să îl poți „pierde” în suprafața peretelui. Lasă-l ușor bombat; vei regla la șlefuire.
- După uscarea completă (de regulă câteva ore), șlefuiește ușor cu șmirghel fin sau burete abraziv. Verifică cu palma: dacă simți denivelări, mai adaugi un strat foarte subțire.
- Amorsează peticul și vopsește. Dacă peretele nu a mai fost vopsit de mult, e posibil să trebuiască să revopsești toată porțiunea până la un colț sau o muchie, ca să nu se vadă diferența de nuanță.
La găuri medii, de tipul celor făcute pentru trecerea unui cablu TV sau a unui furtun de aer condiționat, poți pune peste gaură o bucată mică de plasă autoadezivă, apoi urmezi aceiași pași. Plasa ajută să nu crape materialul când lucrezi în strat mai gros.
Ce faci când gaura în rigips e mare
Aici intră loviturile serioase: cineva a căzut cu spatele în perete, s-a izbit ușa fără opritor sau a fost nevoie să spargi pentru acces la o țeavă. Asta este situația clasică în care înveți cum repari o gaură într-un perete din rigips „pe bucăți”.
Cea mai sigură metodă este să transformi gaura neregulată într-un decupaj controlat, dreptunghiular. Trasezi cu creionul un dreptunghi care acoperă toată zona ruptă, apoi tai pe contur cu un fierăstrău pentru gips-carton. Scoți bucata stricată și cureți marginile până la placa sănătoasă.
Apoi ai nevoie de o bucată de rigips tăiată fix la aceeași dimensiune. Ca să o poți prinde, pui în spatele peretelui două șipci subțiri de lemn, prinse cu câteva șuruburi de placa existentă, lăsând o parte din ele „la vedere” prin decupaj. În acestea vei înșuruba bucata nouă, ca să stea la același nivel cu restul peretelui.
Dacă nu vrei să lucrezi cu lemn, există și plăci speciale de reparat, care se lipesc sau se prind direct pe placă, dar în practică, la case, șipcile de lemn rămân cea mai la îndemână soluție. Important e să le prinzi ferm, altfel noua bucată va vibra și în timp pot apărea fisuri.
După ce ai prins bucata de rigips la locul ei, tratezi toate îmbinările ca pe o rostură normală: bandă de fibră de sticlă sau hârtie peste îmbinare, primul strat de chit, uscare, al doilea strat un pic mai lat, eventual al treilea pentru finisaj fin. Apoi, la fel ca mai sus, șlefuire, amorsă și vopsea.
La tavan, toată povestea se complică. Lucrezi deasupra capului, bucățile pot cădea și orice mică denivelare se vede imediat în lumină. Dacă gaura e mare sau nu te simți sigur, mai bine chemi un meseriaș, măcar pentru partea de montaj a bucății noi.
Cât te costă, cât durează și când are sens să chemi un meseriaș
O reparație simplă, la una-două găuri mici, te poate duce la 50-100 de lei, dacă ai deja un minim de unelte. Un sac mic de glet sau o cutie de chit de rosturi este, în general, între 10 și 30 de lei, banda de fibră cam tot pe acolo, iar șmirghelul costă câțiva lei.
La o gaură mare, dacă trebuie să cumperi și o placă de rigips sau patch-uri speciale, bugetul poate urca spre 150-200 de lei, luând în calcul și amorsa și vopseaua, mai ales dacă nuanța actuală nu se mai găsește și vei revopsi un perete întreg.
Ca timp, la găuri mici ai nevoie de o seară pentru primele straturi și a doua zi încă o oră-două pentru șlefuire și vopsit. La reparațiile cu bucăți noi de rigips, întinde treaba pe două-trei zile, pentru că straturile trebuie să se usuce bine înainte să treci la următorul.
Are sens să chemi un meseriaș când:
- ai multe găuri, fisuri lungi sau plăci „lăsate” pe zone mari
- nu ai unelte deloc și ar însemna să le cumperi doar pentru o singură lucrare
- peretele trebuie să arate impecabil (de exemplu, urmează să vinzi apartamentul)
- gaura e în tavan sau lângă elemente de instalații despre care nu ești sigur
Altfel, pentru o singură gaură într-un loc ferit, merită să încerci singur. Chiar dacă nu iese perfect din prima, la următoarea vei ști deja de ce să te ferești. Ce ne spun mulți cititori este că abia la a doua sau a treia reparație de genul ăsta începe să iasă cu adevărat uniform.
Întrebări frecvente
Merge aceeași metodă și pe tavan din rigips?
Principiul e același, dar e mai greu de lucrat deasupra capului și orice greșeală se vede mai tare în lumină. La găuri mari sau dacă nu te simți sigur, e mai bine să chemi un meseriaș.
După cât timp pot vopsi peste zona reparată?
Depinde de material, temperatură și grosimea stratului, dar de regulă ai nevoie de câteva ore bune între straturi și până la vopsire. Verifică eticheta produsului și nu vopsi cât timp zona este încă rece și umedă la atingere.
Pot repara gaura în rigips dacă peretele este tapetat?
Da, dar trebuie să decupezi tapetul pe o zonă ușor mai mare decât gaura, să faci reparația, apoi să refaci tapetul. Fără resturi de tapet identic, e greu să maschezi complet îmbinarea.
Un perete de rigips nu e un obiect fragil care, odată lovit, trebuie schimbat tot. Cu puțină răbdare, câteva ore libere și materialele potrivite, gaura dispare și îți rămâne și experiența pentru data viitoare când o clanță scapă de sub control.
Acest articol are rol informativ și editorial. Lucrările simple de reparații la pereții de rigips pot fi făcute de proprietar, dar pentru zone extinse, tavane sau posibile probleme de instalații este recomandat să ceri ajutorul unui specialist.
